╬n epoca Daciei romane, ora║ul se numea Pelendava. Prin a║ezarea sa geograficπ la nordul cΓmpiei Olteniei, pe malurile Jiului, Craiova a εntre■inut legπturi istorice privilegiate cu Transilvania, dar ║i cu ■πrile de la sudul Dunπrii, pΓnπ la coasta dalmatπ ║i Italia.
╬ncepΓnd cu secolul al XIV-lea, Craiova s-a dezvoltat gra■ie äbanilorö, mari demnitari ai Valahiei, provenind din rΓndurile marilor boieri pπmΓnteni, ora║ul fiind cunoscut ca äcetatea banilorö. Reprezentant al voievodului Valahiei εn Oltenia, äbanulö avea atribu■ii juridice ║i militare importante, comparabile cu acelea ale domnitorului, pe care εl putea εnlocui εn absen■a sa. DispunΓnd de for■e militare proprii, formate din ■πrani liberi ║i din mercenari, äbaniiö de■ineau εntinse mo║ii εn afara ora║ului. Puterea lor a atins apogeul εntre 1486 ║i 1569, prin familiile Craiove║tilor ║i ale Buze║tilor. Cei mai renumi■i äbaniö au fost Radu cel Mare, la sfΓr║itul secolului al XV-lea ║i Mihai Viteazul, la sfΓr║itul secolului al XVI-lea.
Influen■a politicπ a banilor ║i a familiilor boiere║ti pπmΓntene s-a men■inut pΓnπ la jumπtatea secolului al XIX-lea. Mari investitori εn comer■ ║i bancπ, ace║ti boieri εnstπri■i au fπcut din Craiova un mare centru comercial al Olteniei, care, relativ apropiat de Dunπre, fπcea schimburi de mπrfuri cu porturile fluviale. Banii au construit numeroase palate, biserici ║i fΓntΓni care le poartπ ║i astπzi numele ║i au contribuit pe de altπ parte la dezvoltarea culturii ║i a rafinamentului artistic. Colec■iile lor de tablouri ║i de obiecte de artπ se regπsesc εn mare parte εn muzeele ora║ului.
Boierii craioveni s-au opus cu fermitate administra■iei austriece εntre 1718 ║i 1739. Craiova a jucat un rol important cu ocazia apelului revolu■ionar lansat εn 1821 de Tudor Vladimirescu pentru ob■inerea libertπ■ilor sociale ║i na■ionale. ╬n decursul secolului al XIX-lea, εn ciuda ocupa■iei ■ariste (1828-1834), Craiova se angajeazπ pe drumul modernitπ■ii - iluminatul public fiind introdus εn 1854.
Ora║ul a cunoscut o deosebitπ dezvoltare culturalπ εncepΓnd cu secolul al XIX-lea, odatπ cu εnfiin■area primelor ║coli particulare. Creatπ εntre 1888 ║i 1891, ¬coala de Artπ ║i Me║te║uguri a contribuit la formarea marelui artist sculptor Constantin BrΓncu║i. ╬n 1840, εn ora║ se deschide prima bibliotecπ publicπ. Teatrul Na■ional ║i Orchestra filarmonicπ a Olteniei sunt institu■ii culturale reprezentative ale ora║ului, εncepΓnd din 1850.
